Funinginea din atmosferă reține căldura deasupra zonelor montane, influențează formarea norilor și poate reduce cantitatea de zăpadă.
Ghețarii himalayeni, care cândva străluceau de o albeață orbitoare, sunt acoperiți tot mai des de poluarea provenită din gazele de eșapament ale automobilelor, centralelor electrice pe cărbune și întreprinderilor industriale. Atunci când acest strat întunecat se depune pe suprafața gheții, îi face pe ghețari să absoarbă mai multă căldură solară și să se topească mai repede, avertizează oamenii de știință.
Problema se manifestă deosebit de acut în regiunile montane înalte, precum Langtang din Nepal. Chiar acolo, o recentă prăbușire a unui ghețar a provocat inundații devastatoare și fulgerătoare. În pofida peisajelor pitorești, această regiune se află în calea vânturilor care vin din unele dintre cele mai poluate zone industriale ale Asiei de Sud.
Cauza exactă a catastrofei din Nepal rămâne deocamdată necunoscută. Totuși, oamenii de știință avertizează că poluarea aerului devine o amenințare tot mai gravă pentru ghețarii din întreaga lume. În combinație cu încălzirea globală, aceasta sporește riscul distrugerii catastrofale a ghețarilor și al inundațiilor asociate.
"Are un impact enorm asupra acestor ghețari, mai ales pe măsură ce devin tot mai subțiri", a declarat Marco Tedesco, profesor de geofizică la Observatorul Terestru Lamont–Doherty al Universității Columbia.
Aceste rezultate demonstrează încă o dată cât de puține locuri neafectate de poluare au mai rămas pe Pământ. Este vorba, în special, despre microplasticul de pe fundul Oceanului Pacific și despre substanțele chimice toxice "eterne" PFAS, care sunt depistate chiar și în Amazonia.
De ce funinginea accelerează topirea gheții
O preocupare deosebită pentru oamenii de știință o constituie funinginea care se depune pe ghețari. Iar problema nu constă doar în metalele grele și alte substanțe periculoase conținute în particulele poluante.
Gheața întunecată poate fi comparată cu un tricou negru într-o zi caldă și însorită: reflectă mai slab lumina și absoarbe mai multă energie solară direct prin suprafața ghețarului.
Astfel, este slăbit așa-numitul efect de albedo – capacitatea suprafeței de a reflecta energia solară înapoi în spațiu.
"Albedoul este un termen științific care
Langtang
Langtang este o regiune muntoasă din Nepal, situată la nord de Kathmandu, în apropierea graniței cu Tibetul, cunoscută pentru Parcul Național Langtang și pentru peisajele sale spectaculoase himalayene. Zona a fost locuită de secole de comunitatea etnică tamang, care și-a păstrat tradițiile budiste și cultura distinctă. În 2015, regiunea a fost grav afectată de un cutremur devastator și de o avalanșă care au provocat numeroase victime, dar comunitățile locale au reușit treptat să se reconstruiască și să reia activitățile turistice.
Nepal
Nepal este o țară situată în Asia de Sud, la poalele masivului Himalaya, cunoscută pentru vârful Everest și pentru patrimoniul său cultural bogat, inclusiv templele și piețele istorice din Kathmandu. Istoria sa cuprinde regate antice și dinastii precum Malla și Shah, iar în 2008 monarhia a fost abolita, Nepal devenind republică federală democratică.
Asia de Sud
Asia de Sud este o regiune vastă a Asiei care cuprinde țări precum India, Pakistan, Bangladesh, Nepal, Bhutan, Sri Lanka și Maldive. Această zonă are o istorie milenară, fiind leagănul unor civilizații antice precum cea a Văii Indului și a unor religii majore cum ar fi hinduismul, budismul și jainismul. De-a lungul secolelor, regiunea a fost influențată de imperii precum Imperiul Maurya, Imperiul Gupta și Imperiul Mughal, iar mai târziu a cunoscut dominația colonială britanică până la obținerea independenței în secolul XX.
Oceanul Pacific
Oceanul Pacific este cel mai mare și cel mai adânc ocean al planetei, acoperind aproximativ o treime din suprafața totală a Pământului și separând Asia și Australia de Americile de Nord și de Sud. Numele său provine de la exploratorul portughez Ferdinand Magellan, care l-a numit „Mare Pacific” („mare liniștită”) în 1520, datorită condițiilor calme întâlnite în timpul călătoriei sale. De-a lungul istoriei, Oceanul Pacific a fost un important centru al navigației, comerțului și migrațiilor, fiind locuit de popoare polineziene cu mii de ani înainte de explorarea europeană.
Amazonia
Amazonia, cunoscută și ca bazinul Amazonului, este cea mai mare pădure tropicală din lume, acoperind aproximativ 5,5 milioane de kilometri pătrați în nouă țări sud-americane, majoritatea în Brazilia. Regiunea găzduiește o biodiversitate unică și aproximativ 400 de triburi indigene, dintre care unele trăiesc izolate de civilizația modernă de mii de ani. Din păcate, defrișările intense din ultimele decenii amenință grav acest ecosistem vital pentru clima globală.
Observatorul Terestru Lamont–Doherty
Observatorul Terestru Lamont–Doherty este o instituție de cercetare științifică afiliată Universității Columbia din New York, specializată în studiul geofizicii, climatologiei și științelor Pământului. Fondat în 1949 la Palisades, New York, observatorul a devenit un centru de renume mondial pentru cercetarea climei și a proceselor terestre. De-a lungul deceniilor, instituția a contribuit semnificativ la înțelegerea schimbărilor climatice și a dinamicii sistemului Pământului.
Universitatea Columbia
Universitatea Columbia, fondată în 1754 la New York, este una dintre cele mai vechi și prestigioase instituții de învățământ superior din Statele Unite. De-a lungul istoriei sale, a fost asociată cu numeroși laureați ai Premiului Nobel și cu personalități marcante din politică, știință și cultură. Campusul său principal, situat în Morningside Heights, este cunoscut pentru arhitectura sa impunătoare și pentru rolul său central în viața academică americană.
