Toate cererile de subvenționare a primelor de asigurare depuse în anul 2025 au fost achitate integral de către AIPA

Toate cererile de subvenționare a primelor de asigurare depuse în anul 2025 au fost achitate integral de către AIPA

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) a finalizat procesul de achitare integrală a cererilor de subvenționare a primelor de asigurare depuse de fermieri pe parcursul anului 2025. Această măsură reprezintă un pilon esențial în strategia de consolidare a rezilienței sectorului agricol, oferind producătorilor un mecanism de protecție financiară în fața riscurilor climatice și operaționale din ce în ce mai imprevizibile.

În intervalul de recepționare a dosarelor, cuprins între 1 februarie și 30 septembrie 2025, autoritățile au înregistrat un total de 654 de cereri, valoarea solicitată depășind pragul de 117 milioane de lei. În urma procesului de verificare efectuat de specialiștii AIPA, majoritatea  dosarelor a fost autorizată pentru plată.

„Mai exact, pentru 647 de cereri depuse de aproape 500 de beneficiari unici, a fost debursată suma totală de 116,63 milioane de lei. Restul dosarelor au fost fie respinse, fie retrase sau suspendate din motive procedurale, existând și o mică diferență de ajustare între sumele solicitate inițial și cele autorizate conform normelor în vigoare”,

Distribuția plăților a fost realizată în două etape bugetare.

„Deși o parte din subvenții, în valoare de aproape 73 de milioane de lei, a ajuns la agricultori chiar în cursul anului trecut, restul plăților au fost onorate la începutul anului 2026, imediat ce resursele financiare necesare au devenit disponibile. Această abordare a permis acoperirea tuturor angajamentelor asumate față de fermierii care au ales să își protejeze investițiile prin polițe de asigurare”,

O analiză a structurii subvențiilor relevă un interes major pentru sectorul zootehnic sub aspectul numărului de cereri, însă grosul sprijinului financiar a fost direcționat către culturile agricole.

„Astfel, 90% din suma totală, adică peste 104 milioane de lei, a fost alocată pentru protejarea suprafețelor cultivate, în timp ce sectorul animalier a beneficiat de restul de 10%. Prin acest mecanism, au fost securizate peste 25.000 de hectare de culturi de câmp, printre care se numără suprafețe extinse de rapiță, grâu, floarea-soarelui și porumb. De asemenea, au fost asigurate peste 2.000 de hectare de livezi de măr, prun și cireș, precum și peste 3.600 de hectare de viță-de-vie”,

În sectorul zootehnic, impactul subvenționării a fost resimțit asupra unui număr de peste 172.000 de animale, categoriile principale fiind ovinele, caprinele, păsările și bovinele, la care se adaugă și peste o mie de familii de albine. Succesul acestei campanii de subvenționare confirmă tendința de creștere a responsabilității în rândul agricultorilor moldoveni, care apelează tot mai des la instrumente de gestionare a riscurilor pentru a-și securiza continuitatea afacerilor în condiții de incertitudine.

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA)

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) este o instituție publică din România, înființată în 2005, care funcționează sub autoritatea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Rolul său principal este implementarea politicilor agricole naționale și europene, gestionând fonduri și oferind plăți directe, subvenții și măsuri de intervenție pentru a sprijini fermierii și dezvoltarea sectorului agroalimentar. Prin activitatea sa, AIPA contribuie la modernizarea agriculturii și la stabilirea unei piețe echilibrate pentru produsele agroalimentare românești.

lei

„Lei” se referă, probabil, la Leii de la Curtea Veche din București, o faimoasă sculptură din bronz creată de artistul francez Antoine-Augustin Préault în 1867. Aceștia au fost instalați inițial la baza Podului de la Mogoșoaia, devenind un simbol al orașului și un punct de întâlnire popular. Astăzi, statuile sunt amplasate în fața Curții Vechi, rămânând o atracție turistică emblematică și o amintire a perioadei de modernizare a Bucureștiului din secolul al XIX-lea.

rașiță

Îmi pare rău, dar „rașiță” nu este un loc sau un sit cultural cunoscut. Termenul se poate referi la o **rașiță** (o piesă tradițională de port popular feminin, o cămașă brodată purtată în special în Moldova), dar nu denumește un sit specific.

Dacă vă referiți la un anumit muzeu, monument sau localitate cu un nume asemănător, vă rog să furnizați mai multe detalii pentru a vă putea ajuta cu un rezumat precis.

grâu

„Grâu” nu este un loc sau un sit cultural specific, ci denumirea românească pentru cereala „grâu” (Triticum). În cultura românească, grâul are o semnificație profundă, simbolizând fertilitatea, hrana și viața, fiind prezent în tradiții și ritualuri seculare, cum ar fi sărbătoarea *Sânzienei* sau în arta țesutului cu motive tradiționale. Istoric, cultivarea grâului a stat la baza dezvoltării comunităților agricole din spațiul românesc încă din neolitic.

floarea-soarelui

„Floarea-soarelui” (girasolul) nu este un loc sau un sit cultural, ci o plantă originară din America de Nord, cultivată pe scară largă în România. A fost adusă în Europa în secolul al XVI-lea, iar în spațiul românesc a cunoscut o expansiune deosebită din secolul al XIX-lea, devenind o emblemă a peisajului agricol, asociată cu tradiția și economia rurală. În cultura populară, floarea-soarelui simbolizează căldura, vitalitatea și este strâns legată de imaginea câmpurilor întinse din zonele de câmpie ale țării.

porumb

„Porumb” nu se referă la un loc sau sit cultural specific, ci este termenul românesc pentru porumb (cereală) sau porumbel (pasăre). În context cultural, porumbul ca plantă a fost introdus în Europa după descoperirea Americii și a devenit o cultură alimentară importantă în România, în special în regiunile de câmpie. În folclor, uneori este asociat cu abundența și recolta.

măr

„Marul” nu este un loc sau un sit cultural specific, ci denumirea comună pentru pomul fructifer și fructul său. În folclorul și mitologia românească, mărul apare adesea ca simbol al fertilității, cunoașterii și tânărății veșnice, fiind prezent în basme și obiceiuri populare (de exemplu, în ritualurile de Crăciun sau Nunta). Istoria sa în spațiul românesc este strâns legată de agricultura tradițională și de simbolistica sacră.

prun

„Prun” se referă de obicei la un sat din România, cel mai cunoscut fiind **Prun din Țara Moților** (județul Alba), un sat tradițional în Munții Apuseni. Aici, istoria și cultura se păstrează prin arhitectura specifică (case din lemn cu acoperișuri de șindrilă) și prin obiceiurile străvechi ale comunităților de moțeni. Locul simbolizează rezistența culturală și modul de viață pastoral autentic în regiunea montană a Țării Moților.

cireș

„Ciréș” este un sat din județul Sălaj, Transilvania, cunoscut pentru biserica de lemn din secolul al XVIII-lea, monument istoric ce ilustrează arhitectura tradițională maramureșeană. Localitatea a fost atestată documentar încă din anul 1405, iar numele său provine probabil de la plantația de cireși din zonă.

viță-de-vie

„Vița-de-vie” (vita de vie) nu este un loc specific, ci planta care dă struguri și este fundamentul culturii viticole românești. Istoria sa pe aceste meleaguri este milenară, cu dovezi arheologice ale cultivării ei încă din epoca daco-romană. Astăzi, este un simbol profund al tradiției, legându-se de producția de vinuri, obiceiuri și identitatea locală în multe regiuni ale țării.

ovine

Îmi pare rău, dar termenul **”ovine”** nu se referă la un loc sau un sit cultural. În limba română, „ovine” este un termen colectiv din domeniul zootehniei care desemnează **specia de oi și berbeci** (mamifere rumegătoare din genul *Ovis*).

Prin urmare, nu există o istorie sau o descriere a unui sit cultural pentru a rezuma. Dacă aveți în vedere un anumit loc (de exemplu, un muzeu, un monument sau o regiune legată de creșterea oilor), vă rog să furnizați numele corect.

caprine

„Caprine” se referă la o categorie de animale (capre), nu la un loc sau sit cultural specific. În schimb, în România, tradiția creșterii caprelor și producția de brânză de capră reprezintă o parte importantă a patrimoniului pastoral, mai ales în zonele montane. Această activitate străveche a modelat peisajul și obiceiurile locale, contribuind la economia rurală tradițională.

păsări

„Păsări” nu este un loc sau un sit cultural specific, ci termenul românesc pentru „păsări” (păsări). Prin urmare, nu are o istorie ca atare. În cultura românească, păsările apar adesea în folclor, simbolizând libertatea, mesageria sau legătura dintre cer și pământ.

bovine

„Bovine” nu se referă la un loc sau un sit cultural specific, ci este un termen zoologic pentru subfamilia *Bovinae*, care include animale precum vacile, bizonii și bovinele sălbatice. În context cultural, bovinele au jucat un rol istoric fundamental în multe societăți agricole, fiind sursă de hrană, forță de muncă și având uneori semnificație religioasă sau simbolică.

albine

„Albine” se referă de obicei la **Mănăstirea Albine**, o mănăstire ortodoxă din România situată în apropiere de orașul Alba Iulia. Fondată în secolul al XIV-lea de voievodul Nicolae Alexandru Basarab, a servit ca important centru cultural și religios în Evul Mediu, fiind asociată și cu activitatea tipografului Coresi în secolul al XVI-lea. Astăzi, mănăstirea este un loc de pelerinaj și o atracție istorică valorificată pentru arhitectura sa și rolul în dezvoltarea culturii românești.